Şi dacă tot fuse mai devreme vorba despre stări febrile, a venit vremea ca bloguleţul nostru să vă ia temperatura.

Ce trebuie voi să faceţi este să daţi like pe facebook paginii noastre şi să propuneţi (comentând mai jos) un subiect pe care să-l abordăm într-un articol nou. Ce vreţi voi! Din domeniu, bineînţeles. Până duminică, 22 aprilie (inclusiv).

Participantul cari ne face cea mai bună sugestie şi încă un norocos tras la sorţi vor câştiga câte un termometru digital Microlife MT-50 oferit de prietenii noştri de la Totalmed.


Aparatul cu pricina este mic şi simpatic, rezistă la apă, nu conţine mercur şi, neavând vârf metalic, nu dă alergii!

Vă urăm să-l câştigaţi şi, mai ales, să n-aveţi nevoie de el.

22 thoughts on “Concurs: Paşte fe(b)ricit cu Medicologia!”

  1. Mie una mi-ar plăcea să aud povești despre antibioterapie și despre super(duper)bacterii.

  2. Ce-ar fi să vorbiţi despre cauzele exacte (medicale) ale deceselor celor torturaţi de-a lungul timpului? De ce mureau cei răstigniţi(căci tot este “sezonul” acum), ce se întâmpla cu organismul lor, ce traume sufereau şi care este explicaţia lor “medicală” ?! Vă mulţumesc!

  3. Eu sunt curioasă dacă, precum în anii de glorie ai copilăriei mele optzeciste, părinţii corporatişti le mai servesc copiilor lor, măcar o dată la 3 zile, câte-un blid de zamă (de lobodă- că tot e sezonul, fasole, pui nepastilat etc.). Şi mă întreb, oare n-au procese de conştiinţă atunci când îşi duc odraslele zilnic să viziteze „muzeul“ McDonald’s ori „mănăstirea“ Shaorma? Oare chiar nu îşi dau seama că, prin raţionamentul lor, îşi conduc încet şi sigur copiii spre o moarte iminentă cauzată de obezitate?!
    Discuţie auzită în tramvai: „Fată, îs ruptă, azi mi-au dat bulangiii aştia jde’mii de dosare de făcut (spuse o aşa-zisă mamă, la costum office impecabil de culoare gri, pe care cădeau când şi când niscaiva seminţe de susan scurse din gura ce molfăia un amestec de cocă fierbinte la un leu). Şi ăia mici urlă ca toţi dracii că le e foame, ăla-i plecat în nuş’ce timbilding (mai nou, îs ieşirile alea în afara Bucureştiului în care masculul scăpat din lesă are ocazia să crăcească o colegă corporatistă pe care nu are tupeu să o abordeze în timpul programului)…abia aştept s-ajung acasă să mă relaxez. Dar, mai întâi tre’ să fac un ocol s-ajung la Dristor să le iau niste şaorme la ăia mici, să scap de gura lor. Mda, fată…ce zi de căcat am avut…hai te poop, poate ne mai auzim. Papapa!“

  4. Mie mi-ar plăcea un subiect pe care n-am reuşit să-l ating în lucrarea mea licenţă, şi anume, orgasmul şi ce se petrece cu dânsul. Aşa, ştiinţifico-medicologic.

  5. O șaoarmă, atâta timp cât nu are multă maioneză, e chiar mult mai sănătoasă decât multe alte chestii pe care ni le găteau nouă bunicii. Just sayin’.

  6. Nu cre’ că maioneza-i baiu’ din şaormă, ci mai degrabă combinaţia nefericită de cartofi, carne şi glucidele din lipie. Şi eu mai păcătuiesc, tre să recunosc, aproape o dată la lună cu câte-o şavermă dar ştiind că mă pot face cât purcica şi, mai ales, că-mi rupe ficatul o cer fără cartofi. Şi e mult mai gustoasă şi sănătoasă aşa, părerea mea.

  7. Dar mai bine discutăm despre şaorma la o şaorma şi îi lăsăm pe participanţi să ne mai propună subiecte! :)

  8. Când a avut tatăl meu câteva probleme legate de dantură, medicul dentist i-a recomandat să folosească argint coloidal, printre alte chestii dubioase. A evitat până la urmă, dar cred că ar fi bine de știut asemenea ”remedii” și efectele lor.

  9. eu vreau recenzia la Studiul China. Ala facut in China, nu cartea lui Campbell.
    eu m-as multumi si cu studiul insusi, numai ca nu stiu de unde sa-l iau; poate tu, Ondine, prin natura preocuparilor tale, daca ai acces mai usor la acest studiu, sunt maxim interesata sa-l cumpar daca stii vreo sursa

  10. Roxana, problema cu studiul China e niţel complicată. Ceea ce cauţi tu există şi nu prea. :) Din săpăturile efectuate de mine, am descoperit că, practic, chestia dorită de tine e o colecţie de date epidemiologice, culese dintr-o baza populaţională largă (câte două sate din 65 de provincii chinezeşti, după cum ştiam deja) şi expuse într-o monografie de 900 de pagini, cu comentarii despre asocierile epidemiologice “kept to a minimum”. Cartea asta are scopul de a servi unor prelucrări statistice ulterioare, independente. Deci nu prea ai de ce să ţi-l doreşti şi nici nu ai ce face cu el. Ar fi nevoie de un epidemiolog ca să studiem eventualele corelaţii care ne-ar interesa în mod expres, dar şi lui i-ar fi cam greu pentru că datele ar trebui introduse “de mână” în mare parte, că nu vin în format de bază de date.

    Tomul este ăsta: Diet, Life-style and Mortality in China. A Study of the Characteristics of 65 Chinese Counties: Chen J., Campbell T.C., Li J., Peto R. Oxford University Press, (Oxford, U.K.), Cornell University Press, (Ithaca, NY), People’s Medical Publishing House (Beijing PRC), 894 pp. 1991.

    “The first China Project survey is an 896 page monograph mostly comprised of the technical details of the data collected in the 1983 diet and lifestyle survey, combined with the 1973-75 mortality survey, along with a description of study methods and a brief compilation of comparative results for Chinese and Western individuals. The text is published both in Chinese and English, and the data are primarily useful for individuals who wish to analyze and publish original interpretations. Copies are available from Cornell University Press.”

    Lista cu articolele publicate pe baza datelor din monografia asta o găseşti aici: http://webarchive.human.cornell.edu/chinaproject/publications.html

    Despre un al doilea studiu care i-a urmat:
    “During 1983, in collaboration with the Chinese Academies of Medical Science and of Preventive Medicine (CAMS & CAPM), two rural villages were chosen at random in each of 65 counties, detailed biochemical and dietary studies were made of the middle-aged adults, and the results related to the cause-specific death rates in those counties. This led to a 1990 monograph [83] that won an award for being the best medical monograph of the decade published in China, and helped guide a number of other studies.

    In 1989 the survey was repeated in these villages, along with a detailed survey of the causes of 300,000 deaths in those counties. A preliminary monograph of the 1989 results is available. ” Datele obţinute în urma celui de-al doilea studiu se găsesc aici (nu e definitivat procesul):
    http://www.ctsu.ox.ac.uk/~china/monograph/ Dacă vrei poţi deschide un document de acolo să vezi cum arată variabilele. :) E înspăimântător.

    Acum, în câteva cuvinte, în principiu Campbell a selectat doar asocierile care i-au convenit lui ca să-şi susţina teza vegetarianismului (deşi nici alea nu erau semnificative sau corecte întotdeauna). Două reviewuri foarte bune găseşti aici:
    http://www.sciencebasedmedicine.org/index.php/the-china-study-revisited/
    http://www.sciencebasedmedicine.org/index.php/385/

    Tot site-ul sciencebasedmedicine.org merită răsfoit, e întreţinut de nişte medici care combat pseudoştiinţa cu mult talent şi o groază de argumente pertinente.

    O să fac un articol separat după ce mă mai documentez şi eu.

  11. Eu sunt curioasă cum mama dracului la ultima răceală, când am luat nurofen răceală şi gripă, după 4 pastile ajunsesem la 39.7 grade Celsius, după tradiţionala înfăşurare în prosoape reci ude / duş rece şi aruncatul nurofenului, n-am mai prezentat episoade febrile.

    Şi fiindcă după 3 (trei) dulcolaxuri, cuplate cu nişte kiwi cu lapte mi-s tot încuiată la burtă, ceva terapii EFICIENTE şi eficace pentru constipaţie, o inventat medicina? Mă mulţumesc la o adică şi cu aia tradiţională, numa să meargă.

  12. Come on, ideea nu e sa ne intrebati curiozitati legate de meniul copiilor de corporatisti sau de farmacodinamia/-cinetica ibuprofenului. Sau de ce nu raspunde constipatia la Dulcolax. :( De fapt, mie imi place foarte mult sa primesc comentarii, si putem discuta orice aici, doar ca mi-e foarte greu sa analizez cazuri “personalizate”, sunt foarte multe variabile care trebuie luate in calcul si nici nu vreau sa fac pe vraciul aici. Ne place sa discutam mecanisme fiziologice, fiziopatologice, dar astfel de intrebari nu pot consitui baza pentru articol medicologic. Chiar nu pot face anamneze pe un comentariu.

    http://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal_disorders/approach_to_the_patient_with_lower_gi_complaints/constipation.html
    Eu as recomanda, de prima intentie, dincolo de sfatul clasic “mai multe fibre in alimentatie” (pe care multi constipati cronic il ignora), chestii care afaneaza scaunul, de ex. tarate de psyllium (cu consum de apa adecvat pe parcursul zilei si numai daca nu exista vreo tulburare de inghitere).

    Bulking agents (eg. psyllium, methylcellulose) act slowly and gently and are the safest agents for promoting elimination. Proper use involves gradually increasing the dose—ideally taken tid or qid with sufficient liquid (eg, 500 mL/day of extra fluid) to prevent impaction—until a softer, bulkier stool results. Bloating may be reduced by gradually titrating the dose of dietary fiber to the recommended dose, or by switching to a synthetic fiber preparation such as methylcellulose.

    Dar cel mai important pas si cel mai eficient tratament de lunga durata e schimbarea alimentatiei deficitare, daca e cazul, cu una bogata in legume, leguminoase, fructe, cereale integrale. Consumul de iaurt ar fi de asemenea indicat, o flora intestinala “antrenata” poate ajuta la normalizarea tranzitului.

  13. Despre avantajele de necontestat ale antibioticelor, in special luate dupa ureche “sa omoare microbii, maica”. Inclusiv despre efectele benefice asupra florei intestinale (si in general asupra oricaror bacterii care ne trebuie fara sa stim).

  14. Ia zî-i de ce e nasoală pe termen lung angina streptococică cu beta hemolitic de grup a – glomerulonefrite, pancardită, valvulopatii post-reumatice…

    De ce e mai ok să-ţi înţepi curul cu moldamin când eşti mic decât mitrala cu bisturiul când abia mai sufli.

    Şiii…. ar fi cool un articol despre antiretrovirale. Că nu prea ştie lumea ce-i cu ele, cum funcţionează şi de-ce-steaua-lu-david sunt atât de scumpe. Cum trec droagele astea prin studii clinice de varii faze.. etc.

    Succes.
    PS: n-am dat like pe facebook.

  15. :) Cand am citit commentul lui Sunday RAAul a fost unul dintre primele lucruri care mi-a venit in minte, ca abia ce am avut la un examen o endocardita infectioasa (tratata desigur cu antibiotice care distrug flora…) in care pacientul nu-si amintea angine repetate, dar isi amintea f bine scarlatina. Si intr-adevar avea o valva vegetanta, ca sa zic asa. :( O sa facem si articol despre beneficiile incontestabile ale AB, fereastra de selectare a tulpinilor rezistente etc. Despre streptococi am mai scris si pe la Vasile, dar vine si un articol aici.

    Antiretroviralele sunt ceva teribil intr-adevar. Un must watch: http://www.youtube.com/watch?v=RO8MP3wMvqg Si ce incearca astia cu terapia genica pt. receptorii CCR5 e genial! :X

    Like-ul pe facebook este cvasi-optional. Cui nu-i place paginuta noastra sau nu are facebook sa nu dea. Nu stiu daca dumneavoastra, domnule dr., aveti nevoie de termometrul nostru dar sunteti inscris in concurs. :)

  16. Sar’na. Misto animatiile, mor de frustrare ca nu-s in stare sa confectionez si io d-astea.
    Sper ca doar incercai sa ma iei la misto cu apelativul “domnule dr.”

  17. Pentru că de vro doo-zile-ncoace îmi trebuieşte Signaling Pathway Analysis, încerc să mă dumiresc cu netu în faţă. Şi am dat peste japonezii care au făcut modele de pathways pe care le poţi explora în funcţie de o genă/un set de gene pe care le suspectezi implicate în condiţia pe care o investighezi. http://www.genome.jp/kegg/
    Mişto e că (muncă de japonez) îţi fac mapping-uri relativ uşor de interpretat. Şi mai mişto e că nu costă cât o garsonieră în Militari, ci e gratis din amorul pentru ştiinţă. Şi că au un nume funky – KEGG.
    Cu ce-ar putea ajuta în contextul medicologia? De pildă, ţi-ar putea fi util pentru un articol în care să explici metodic dependenţa de nicotină/cocaină, pathway-ul se semnalizare implicat. Avantajul e că poţi afirma că sub/supraexpresia unei gene poate modula patogeneza.
    Iată: http://www.genome.jp/kegg/pathway/hsa/hsa05033.html
    http://www.genome.jp/kegg/pathway/hsa/hsa05030.html
    Tre să ai niţică răbdare cu hărţile, dar e distractiv.
    Dacă vraciul Casă zice că nu e lupus, să vedem de ce: http://www.genome.jp/kegg/pathway/hsa/hsa05322.html

    Şamd… Au alcătuit pathways maps pentru o roabă de fenomene biologice; le găseşti aici: http://www.genome.jp/kegg/pathway.html

    Sper să ajute, mie încă nu mi-e extrem de clar cum…

  18. Am şi uitat să-ţi mulţumesc pentru linkuri, sunt geniale treburile astea. BIologia moleculară e ceva sublim, pur şi simplu.

Comments are closed.