BOALA

de Marin Sorescu

Doctore, simt ceva mortal
Aici în regiunea fiinţei mele.
Mă dor toate organele
Ziua mă doare soarele,
Iar noaptea luna şi stelele.

Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer
Pe care până atunci nici nu-l observasem
Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă
Cu o senzaţie de iarnă.

Degeaba am luat tot felul de medicamente,
Am urât şi am iubit, am învăţat să citesc
Şi chiar am citit nişte cărţi,
Am vorbit cu oameni şi m-am gândit,
Am fost bun şi-am fost frumos…

Toate acestea n-au avut niciun efect, doctore.
Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani.
Cred că m-am îmbolnăvit de moarte
Într-o zi
Când m-am născut.

2 thoughts on “Interludiu liric: “Boala””

  1. Aww, pe asta ne-a recitat-o Prof. Ispas la cursul de deschidere din anul I :)

  2. Ce frumooos!:X Nouă nu ne-a zis-o (sper că n-am uitat eu), dar de la dumnealui am aflat de Dawkins, tot în anul I, ceea ce e la fel de grozav. :)

Comments are closed.